declivitate
română
Etimologie
Din franceză déclivité < latină declivitas, declivitatis.
Pronunție
- AFI: /de.kli.vi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului declivitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | declivitate | declivități |
| Articulat | declivitatea | declivitățile |
| Genitiv-Dativ | declivității | declivităților |
| Vocativ | declivitate | declivităților |
- unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal.
- înclinare a unui teren, a unei șosele sau a unei căi ferate pe o porțiune uniformă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online