degoma

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză dégommer.

Pronunție

  • AFI: /de.go'ma/


Verb


Conjugarea verbului
degoma
Infinitiv a degoma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
degomez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să degomeze
Participiu degomat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face operația de eliminare totală sau parțială a sericinei din firele sau țesăturile de mătase, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare și de calitate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe