desființa
Etimologie
Din des + a (în)ființa.
Pronunție
- AFI: /des.fi.inˈʦa/
Verb
| Conjugarea verbului desființa | |
| Infinitiv | a desființa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
desființez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să desființeze |
| Participiu | desființat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici.
- (v.tranz.) a abroga, a anula un contract, o convenție etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online