despăduri

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din des- + a (îm)păduri (după franceză déboiser).

Pronunție

  • AFI: /des.pə.du'ri/


Verb


Conjugarea verbului
despăduri
Infinitiv a despăduri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
despăduresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să despădurească
Participiu despădurit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a tăia (în mod nerațional) pădurea de pe un anumit teren.
  2. (v.tranz.) a defrișa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe