destin

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
destin

română

Etimologie

Din franceză destin.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
destin
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ destin destine
Articulat destinul destinele
Dativ-Genitiv destinului destinelor
Vocativ destinule destinelor
  1. soartă, viitor.
  2. forță sau voință supranaturală despre care se credehotărăște în mod fatal și irevocabil tot ce se petrece în viața omului; fatalitate.


Traduceri

Anagrame

Referințe