destinatară

română

Etimologie

Din destinatar.

Pronunție

• AFI: /des.ti.na'ta.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului destinatară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	destinatară	destinatare
Articulat	destinatara	destinatarele
Genitiv-Dativ	destinatarei	destinatarelor
Vocativ	destinataro	destinatarelor

1. persoană căreia i se încredințează sau i se trimite ceva; adresantă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• distanțarea

Referințe

• DEX '98 via DEX online