Sari la conținut

hon

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din engleză hone.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
hon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hon honuri
Articulat honul honurile
Genitiv-Dativ honului honurilor
Vocativ honule honurilor
  1. sculă așchietoare alcătuită dintr-un corp rotativ de oțel pe care sunt fixate mai multe pietre abrazive și care este utilizată la finisarea suprafețelor cilindrice interioare ale pieselor metalice.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





(svenska)

Etimologie

Din nordică veche hón < proto-norvegiană *hānō. Confer islandeză hón, daneză hun, norvegiană hun.

Pronunție


Pronume

  1. ea
    Hon sjunger så fint!

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate