devota

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină devotare, franceză dévouer.

Pronunție

  • AFI: /de.vo'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) devota
Infinitiv a (se) devota
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) devotez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) devoteze
Participiu devotat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe