consacra
Aspect
Etimologie
Din franceză consacrer < latină consecrare.
Pronunție
- AFI: /kon.sa'kra/
Verb
Conjugarea verbului consacra | |
Infinitiv | a consacra |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
consacru |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să consacre |
Participiu | consacrat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune la dispoziție, a dărui cu totul; a închina, a destina.
- (v.tranz. și refl.) a (se) dedica, a (se) devota.
- (v.tranz.) a stabili; a consfinți.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online