dezamăgire

română

Etimologie

Din verbul a (se) dezamăgi.

Pronunție

• AFI: /de.za.mə'ʤi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dezamăgire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dezamăgire	dezamăgiri
Articulat	dezamăgirea	dezamăgirile
Genitiv-Dativ	dezamăgirii	dezamăgirilor
Vocativ	'	'

1. faptul de a dezamăgi sau de a fi dezamăgit.

   A încercat o cruntă dezamăgire.

Sinonime

• decepție, deziluzie, (fam. fig.) dezumflare

Antonime

• amăgire

Cuvinte derivate

• dezamăgi
• dezamăgit
• dezamăgitor

Traduceri

deziluzie, decepție

arabă: إحباط (العربية) armeană: հիասթափություն (հայերեն) (hiastap’ut’yun) bulgară: разочарование (български) (razočarovanie) catalană: decepció (català) f. cehă: zklamání (čeština) n. chineză: 失望 (中文) (shīwàng) coreeană: 실망 (한국어) daneză: skuffelse (dansk) ebraică: אכזבה (עברית) (akhzava) f. engleză: disappointment (English) estoniană: pettumus (eesti) finlandeză: pettymys (suomi) franceză: déception (français) f. germană: Enttäuschung (Deutsch) f. greacă: απογοήτευση (Ελληνικά) (apogoítefsi) f. idiș: אַנטוישונג (ייִדיש) (antojszung) f. interlingua: disillusion (interlingua)

islandeză: vonbrigði (íslenska) n.pl. italiană: delusione (italiano) f., disappunto (italiano) m. japoneză: 失望 (日本語) (shitsubō) lituaniană: nusivylimas (lietuvių) maghiară: csalódás (magyar) norvegiană: skuffelse (norsk) m. neerlandeză: teleurstelling (Nederlands) f. papamiento: desepshon (Papiamentu) poloneză: rozczarowanie (polski) n., zawód (polski) m. portugheză: decepção (português) f. rusă: разочарование (русский) (razočarovánije) n. slovenă: razočaranje (slovenščina) n. spaniolă: decepción (español) f., desencanto (español) m., desilusión (español) f., desengaño (español) m. suedeză: besvikelse (svenska) c. telugu: ఆశాభంగం (తెలుగు) (aaSaabhaMgaM) turcă: hayal kırıklığı (Türkçe)

Referințe

• DEX online