deznădăjduit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a deznădăjdui.

Pronunție

  • AFI: /dez.nə.dəʒ.du'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
deznădăjduit
Singular Plural
Masculin deznădăjduit deznădăjduiți
Feminin deznădăjduită deznădăjduite
Neutru deznădăjduit deznădăjduite
  1. (despre oameni) care și-a pierdut orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); desperat.
  2. (despre sentimente, manifestări ale omului etc.) care trădează, exprimă deznădejde; provocat de deznădejde.


Traduceri

Referințe