diplomație

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză diplomatie. Confer italiană diplomazia

Pronunție

  • AFI: /di.plo.ma'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
diplomație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diplomație diplomații
Articulat diplomația diplomațiile
Dativ-Genitiv diplomației diplomațiilor
Vocativ ' '
  1. activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi diplomatici, în scopul realizării politicii externe preconizate.
  2. comportare abilă, subtilă, șireată.
    A uzat de o diplomație ingenioasă.
  3. carieră, profesiune de diplomat.
  4. totalitatea reprezentanților diplomatici constituiți în corp.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe