diplomă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză diplôme < latină diploma.

Pronunție

  • AFI: /'diplo.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
diplomă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diplomă diplome
Articulat diploma diplomele
Genitiv-Dativ diplomei diplomelor
Vocativ diplomă diplomelor
  1. act oficial care certifică pregătirea profesională a unei persoane, un anumit titlu etc.
  2. act eliberat unui participant la o expoziție sau la un concurs, prin care se recunoaște calitatea deosebită a lucrărilor expuse sau a rezultatelor obținute de acesta.
  3. (în evul mediu) act prin care se acorda cuiva un titlu de noblețe, anumite privilegii etc.


Traduceri

Referințe