disipa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză dissiper.

Pronunție

  • AFI: /di.si'pa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) disipa
Infinitiv a (se) disipa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) disipez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) disipeze
Participiu disipat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) (tehn.) a risipi, a pierde energia sau a o elimina sub formă de căldură.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe