risipi

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din bulgară разсипя (razsipja), sârbocroată rasipati.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
risipi
Infinitiv a risipi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
risipesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să risipească
Participiu risipit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a arunca sau a cădea în toate părțile; a (se) împrăștia.
  2. (v.tranz.) a cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi.
  3. (v.refl.) (despre oameni) a se răspândi în toate părțile; a se răzleți, a se răsfira.
  4. (v.tranz.) a faceplece din locul unde s-au adunat; a împrăștia.
  5. (v.tranz. și refl.) a (se) răspândi, a (se) propaga o știre, un zvon etc.
  6. (v.tranz.) a pune pe fugă, a respinge, a înfrânge o armată, o ceată de vrăjmași etc.
  7. (v.refl.) (despre nori, ceață, aburi etc.) a se destrăma, a dispărea, a pieri.
  8. (v.refl. tranz.) a (se) destrăma, a (se) prăbuși, a (se) nărui, a (se) surpa.
  9. (v.refl. tranz.) a (se) nimici, a (se) distruge; a (se) prăpădi.
  10. (v.tranz.) a facedispară, a înlătura, a îndepărta o grijă, o durere, un gând.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe