Sari la conținut

distona

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană distonare.

Pronunție

  • AFI: /dis.to'na/


Verb


Conjugarea verbului
distona
Infinitiv a distona
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să distoneze
Participiu distonat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a fi în dezacord, a nu se potrivi cu ansamblul sau cu restul.
  2. (v.intranz.) (spec.) (despre sunete muzicale) a suna fals.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=distona&oldid=743628”