divulga

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză divulguer < latină divulgare.

Pronunție

  • AFI: /di.vul'ga/


Verb


Conjugarea verbului
divulga
Infinitiv a divulga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
divulg
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să divulge
Participiu divulgat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face ca o tainăfie cunoscută de cineva sau de multă lume; a da în vileag, a da pe față.
  2. (v.tranz.) (spec.) a transmite secrete de stat unei persoane neîndreptățite să le cunoască.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe