dogori

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din bulgară догоря (dogorja), sârbocroată dogoreti.

Pronunție

  • AFI: /do.go'ri/


Verb


Conjugarea verbului
dogori
Infinitiv a dogori
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dogoresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dogorească
Participiu dogorit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre soare, foc etc.; la pers. 3) a răspândi o căldură puternică, arzătoare.
  2. (v.tranz.) a da cuiva o senzație de căldură arzătoare; a încinge, a înfierbânta ceva.
  3. (v.intranz.) (despre oameni și despre părți ale corpului lor) a fi aprins, încins, înfierbântat de o emoție, de boală etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe