dominantă
Etimologie
Din dominant.
Pronunție
- AFI: /do.mi'nan.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dominantă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dominantă | dominante |
| Articulat | dominanta | dominantele |
| Genitiv-Dativ | dominantei | dominantelor |
| Vocativ | dominanto | dominantelor |
- trăsătură caracteristică a unei lucrări, a unui proces etc.
- (muz.) treapta a cincea a modului major și a modului minor; acord compus pe această treaptă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online