dragor

română

Etimologie

Din franceză dragueur.

Pronunție

• AFI: /dra'gor/

Substantiv

Declinarea substantivului dragor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dragor	dragori
Articulat	dragorul	dragorii
Genitiv-Dativ	dragorului	dragorilor
Vocativ	dragorule	dragorilor

1. muncitor care manevrează comenzile unei drage.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului dragor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dragor	dragoare
Articulat	dragorul	dragoarele
Genitiv-Dativ	dragorului	dragoarelor
Vocativ	dragorule	dragoarelor

1. navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online