dușcă

română

Etimologie

Din sârbocroată dušak (genitiv duška).

Pronunție

• AFI: /'duʃ.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului dușcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dușcă	duște
Articulat	dușca	duștele
Genitiv-Dativ	duștei	duștelor
Vocativ	dușcă	duștelor

1. cantitate de băutură (alcoolică) care se poate bea dintr-o singură înghițitură.

Expresii

• A da (de) dușcă = a bea dintr-o singură înghițitură sau fără să se oprească

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online