dușegubină

română

Etimologie

Din de + șugubină.

Pronunție

• AFI: /du.ʃe.gu'bi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului dușegubină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dușegubină	dușegubine
Articulat	dușegubina	dușegubinele
Genitiv-Dativ	dușegubinei	dușegubinelor
Vocativ	dușegubină	dușegubinelor

1. răscumpărare (în bani sau vite) percepută în Moldova și Țara Românească pentru comiterea unui omor, a unui adulter, pentru răpirea unei fete etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online