duhoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Probabil contaminație între duh și (put)oare.

Pronunție

  • AFI: /du'ho̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
duhoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duhoare duhori
Articulat duhoarea duhorile
Genitiv-Dativ duhorii duhorilor
Vocativ duhoare duhorilor
  1. miros urât și greu; putoare.
  2. atmosferă viciată, aer greu (dintr-un spațiu închis).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe