duraluminiu

română

Etimologie

Din dur + aluminiu (după franceză duralumin).

Pronunție

• AFI: /du.ra.luˈmi.nju/

Substantiv

Declinarea substantivului duraluminiu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	duraluminiu	invariabil
Articulat	duraluminiul	invariabil
Genitiv-Dativ	duraluminiului	invariabil
Vocativ	duraluminiule	invariabil

1. aliaj al aluminiului cu cupru și cu mici cantități de magneziu, mangan și siliciu, ușor și rezistent, folosit în special la construcția avioanelor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online