ecarte

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză écarté.

Pronunție

  • AFI: /e.kar'te/


Substantiv


Declinarea substantivului
ecarte
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ecarte ecarteuri
Articulat ecarteul ecarteurile
Genitiv-Dativ ecarteului ecarteurilor
Vocativ ecarteule ecarteurilor
  1. (rar) numele unui joc de cărți la care participă două persoane.


Traduceri

Anagrame

Referințe