echilibrare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a (se) echilibra.

Pronunție

  • AFI: /e.ki.li'bra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
echilibrare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ echilibrare echilibrări
Articulat echilibrarea echilibrările
Genitiv-Dativ echilibrării echilibrărilor
Vocativ echilibrare echilibrărilor
  1. acțiunea de a (se) echilibra și rezultatul ei; cumpănire.
  2. (tehn.) anulare a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra pieselor unui sistem tehnic, din cauza mișcării accelerate a acestora; contrabalansare.
  3. atenuare a cuplajelor nedorite dintre circuitele unei linii de telecomunicații.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe