cuplaj
Etimologie
Din franceză couplage.
Pronunție
- AFI: /ku'plaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului cuplaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuplaj | cuplaje |
| Articulat | cuplajul | cuplajele |
| Genitiv-Dativ | cuplajului | cuplajelor |
| Vocativ | cuplajule | cuplajelor |
- faptul de a cupla; legătură realizată între două sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine, condensatoare etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil.
- organ de mașină care face legătura între doi arbori coaxiali pentru a transmite rotația și puterea de la arborele conducător la arborele condus.
- manifestație sportivă alcătuită din două sau mai multe meciuri (de același fel) care se desfășoară în continuare pe același teren.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online