cuplaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză couplage.

Pronunție

  • AFI: /ku'plaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
cuplaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cuplaj cuplaje
Articulat cuplajul cuplajele
Genitiv-Dativ cuplajului cuplajelor
Vocativ cuplajule cuplajelor
  1. faptul de a cupla; legătură realizată între două sau mai multe circuite electrice prin rezistoare, bobine, condensatoare etc. sau prin intermediul câmpului electromagnetic variabil.
  2. organ de mașină care face legătura între doi arbori coaxiali pentru a transmite rotația și puterea de la arborele conducător la arborele condus.
  3. manifestație sportivă alcătuită din două sau mai multe meciuri (de același fel) care se desfășoară în continuare pe același teren.


Traduceri

Anagrame

Referințe