Sari la conținut

embaticar

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din embatic + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /em.ba.ti'kar/


Substantiv


Declinarea substantivului
embaticar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ embaticar embaticari
Articulat embaticarul embaticarii
Genitiv-Dativ embaticarului embaticarilor
Vocativ embaticarule embaticarilor
  1. (în trecut) persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe