epolet

română

Etimologie

Din franceză épaulette.

Pronunție

• AFI: /e.po'let/

Substantiv

Declinarea substantivului epolet
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	epolet	epoleți
Articulat	epoletul	epoleții
Genitiv-Dativ	epoletului	epoleților
Vocativ	epoletule	epoleților

1. bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor și pe care se aplică de obicei însemnele gradului, ale specialității etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online