equilibrio

Vezi și : equilíbrio

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină aequilibrium < aequus.

Pronunție

• AFI: /ekwi'librjo/

Substantiv

equilibrio m., equilibri pl.

1. echilibru, stabilitate, balanță

   Stare in equilibrio.

2. (fig.) armonie, acord

Sinonime

• 1: stabilità
• 2: accordo, armonia

Cuvinte apropiate

• equilibramento
• equilibrante
• equilibrare
• equilibrato
• equilibratore
• equilibrismo
• equilibrista
• riequilibrare
• riequilibrio

Referințe

• Treccani.it

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină aequus + libra, confer aequilibrium.

Pronunție

• AFI: /e.ki.ˈli.β̞ɾjo/

Substantiv

equilibrio m., equilibrios pl.

1. echilibru, stabilitate, balanță
2. (fig.) armonie, acord

Sinonime

• 2: armonía, balance

Antonime

• desequilibrio

Cuvinte apropiate

• equilibrar
• equilibrado
• equilibrista