eseu

română

Etimologie

Din franceză essai.

Pronunție

• AFI: /eˈsew/

Substantiv

Declinarea substantivului eseu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	eseu	eseuri
Articulat	eseul	eseurile
Genitiv-Dativ	eseului	eseurilor
Vocativ	eseule	eseurilor

1. studiu de proporții restrânse asupra unor teme filozofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema.
2. (sport; la rugbi) încercare.
3. probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite în vederea alegerii prototipului definitiv al întregului tiraj.

Cuvinte derivate

• esaveraj
• microeseu

Traduceri

Traduceri

engleză: essay (English) esperanto: eseo (Esperanto)

franceză: essai (français) m. germană: Essay (Deutsch) n.m.

Referințe

• DEX '98 via DEX online