excurs

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină excursus.

Pronunție

  • AFI: /eks'kurs/


Substantiv


Declinarea substantivului
excurs
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ excurs excursuri
Articulat excursul excursurile
Genitiv-Dativ excursului excursurilor
Vocativ excursule excursurilor
  1. (livr.) abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune.
  2. dizertație sub formă de digresiune, făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic).


Traduceri

Referințe