fantasmă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din neogreacă φανδασμα (fándasma).

Pronunție

  • AFI: /fan'tas.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fantasmă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fantasmă fantasme
Articulat fantasma fantasmele
Genitiv-Dativ fantasmei fantasmelor
Vocativ fantasmă fantasmelor
  1. stafie, nălucă, arătare, fantomă.
  2. (fig.) imagine, priveliște neclară, ireală.
  3. închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră.


Traduceri

Referințe