nălucă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
nălucă

română

Etimologie

Din a năluci (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /nə'lu.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nălucă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nălucă năluci
Articulat năluca nălucile
Genitiv-Dativ nălucii nălucilor
Vocativ nălucă nălucilor
  1. ființă fantastică, imaginară; arătare, fantomă, vedenie, nălucire; (spec.) strigoi.
  2. (adverbial, pe lângă verbe de mișcare) foarte repede.
  3. imagine fugară și înșelătoare, închipuire deșartă; iluzie, himeră, năluceală.
  4. imitație de peștișor, făcută din lemn sau din metal sclipitor, pe care o folosesc pescarii drept nadă artificială pentru peștii răpitori; (p.gener.) momeală, nadă.

Expresii

  • (reg.) A-și face nălucă = a) a se speria, a se înspăimânta; b) a se amăgi, a se înșela; c) a i se părea că vede sau că aude ceva


Traduceri

Anagrame

Referințe