feștelitoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din feștelitor.

Pronunție

  • AFI: /feʃ.te.li'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
feștelitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ feștelitoare feștelitoare
Articulat feștelitoarea feștelitoarele
Genitiv-Dativ feștelitoarei feștelitoarelor
Vocativ feștelitoareo feștelitoarelor
  1. (reg.; peior.) persoană care scrie urât sau prost, care mâzgălește.


Traduceri

Referințe