fenomenalism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rusă фeномeнализм (fenomenalizm), franceză phénoménalisme.

Pronunție

  • AFI: /fe.no.me.na'lism/


Substantiv


Declinarea substantivului
fenomenalism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fenomenalism invariabil
Articulat fenomenalismul invariabil
Genitiv-Dativ fenomenalismului invariabil
Vocativ fenomenalismule invariabil
  1. concepție filozofică după care omul poate cunoaște numai latura exterioară a fenomenelor, nu esența lucrurilor, a proceselor etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe