fetiță

română

Etimologie

Din fată + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /fe'ti.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului fetiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fetiță	fetițe
Articulat	fetița	fetițele
Genitiv-Dativ	fetiței	fetițelor
Vocativ	fetiță	fetițelor

1. diminutiv al lui fată; fată mică, fată tânără; fetișoară, fetică.
2. fiică tânără (în raport cu părinții ei).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online