Sari la conținut

fițuică

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Fitschenfleac, mărunțiș”.

Pronunție

  • AFI: /fiˈʦuj.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fițuică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fițuică fițuici
Articulat fițuica fițuicile
Genitiv-Dativ fițuicii fițuicilor
Vocativ fițuică fițuicilor
  1. bucată mică de hârtie pe care se fac diferite însemnări.
  2. nume disprețuitor dat unei gazete fără însemnătate.


Traduceri

Anagrame

Referințe