finisa

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză finir (după finisaj).

Pronunție

  • AFI: /fi.ni'sa/


Verb


Conjugarea verbului
finisa
Infinitiv a finisa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
finisez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să finiseze
Participiu finisat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a executa ultimele operații asupra unui produs sau a unei lucrări, pentru a le da forma sau aspectul definitiv.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe