De la Wikționar, dicționarul liber
(français)
Etimologie
Din latină fīnītiō („frontieră, hotar, limită”). Înrudit cu italiană finizione.
Pronunție
Substantiv
finition f., finitions pl.
- terminare, finire, sfârșire
- finisare, finisaj
- Cette marqueterie a une belle finition au vernis.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Referințe