fora

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză forer < latină forare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
fora
Infinitiv a fora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
forez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să foreze
Participiu forat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe