furchet
Etimologie
Din italiană forchetta (după furcă).
Pronunție
- AFI: /fur'ket/
Substantiv
| Declinarea substantivului furchet | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | furchet | furcheți |
| Articulat | furchetul | furcheții |
| Genitiv-Dativ | furchetului | furcheților |
| Vocativ | furchetule | furcheților |
- piesă de oțel în formă de furcă mică, cu coada fixată la marginea unei bărci, pentru a sprijini lopata în timpul vâslitului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online