gângurit

română

Etimologie

Din a gânguri.

Pronunție

• AFI: /gɨn.gu'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului gângurit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gângurit	gângurite
Articulat	gânguritul	gânguritele
Genitiv-Dativ	gânguritului	gânguritelor
Vocativ	gânguritule	gânguritelor

1. sunete disparate, nearticulate în cuvinte, scoase de copiii mici; sunete caracteristice scoase de porumbei și de turturele; gângurire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online