găurit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a găuri.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
găurit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ găurit găurite
Articulat găuritul găuritele
Genitiv-Dativ găuritului găuritelor
Vocativ găuritule găuritelor
  1. găurire.


Traduceri

Etimologie

Din a găuri.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
găurit
Singular Plural
Masculin găurit găuriți
Feminin găurită găurite
Neutru găurit găurite
  1. care are una sau mai multe găuri, prevăzut cu una sau mai multe găuri; în care s-a făcut o gaură; care e plin de găuri; perforat, bortelit, bortit.
  2. care s-a stricat, s-a degradat formând găuri.
    Haină găurită.


Traduceri

Anagrame

Referințe