galopa
Aspect
Etimologie
Din franceză galoper. Confer italiană galoppare.
Pronunție
- AFI: /ɡa.loˈpa/
Verb
Conjugarea verbului galopa | |
Infinitiv | a galopa |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
galopez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să galopeze |
Participiu | galopat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) (despre cai) a alerga în galop; (despre oameni) a călări un cal care aleargă în galop.
- (despre motoare) a funcționa neuniform, cu variații mari (și bruște) ale vitezei.
Sinonime
- (Bucov.) scopci
Cuvinte derivate
Traduceri
a alerga în galop
Referințe
(français)
Etimologie
Derivat din galoper
Pronunție
- AFI: /ɡa.lɔ.pa/
Verb
galopa
- forma de persoana a III-a singular la indicativ trecut simplu pentru galoper
- română: (el/ea) galopau
(español)
Etimologie
Derivat din galopar
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
galopa