garden
 Vezi și : Garden
|
(English)
Etimologie
Din anglo-normandă, care provine din franceza veche gardin (confer franceză jardin) < diminutiv (confer latină populară hortus gardinus) sau forma oblică al lui *gard (confer franceza veche jart). Provine din vechea limbă francă de jos *gardo < proto-germanică *gardô < *gardaz.
Pronunție
Substantiv
garden, pl. gardens
- grădină
- I love spending time in my garden.
- (la pl.) parc
- You can spend the afternoon walking around the town gardens.
- curte
- (fig.) mănunchi, grup
- (argou) pilozitate pubiană
Sinonime
- 2: park, public gardens
- 3: (în SUA) yard
- 4: bunch, cluster
- 5: pubic hair
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- back garden
- botanical garden, botanic garden
- flower garden
- front garden
- garden dormouse
- herb garden
- market garden
- public gardens
- rose garden
- vegetable garden
- zoological garden
Vezi și
Verb
| Conjugarea verbului to garden | |
| Infinitiv | to garden |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
gardens |
| Trecut simplu | gardened |
| Participiu trecut | gardened |
| Participiu prezent | gardening |
- (mai ales în America de Nord) a se ocupa cu grădinăritul, a face grădinărie
- I love to garden — this year I'm going to plant some daffodils.
Cuvinte derivate
Adjectiv
garden (necomparabil)
- de grădină, grădinăresc
- Garden shoes.
- comun, obișnuit