garoafă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Garoafe

română

Etimologie

Din neogreacă gharúfalo.

Pronunție

  • AFI: /ga'ro̯a.fə/


Substantiv


Declinarea substantivului
garoafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ garoafă garoafe
Articulat garoafa garoafele
Dativ-Genitiv garoafei garoafelor
Vocativ garoafo garoafelor
  1. (Dianthus caryophyllus) plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse și liniare, cu flori de culori diverse și cu miros specific, plăcut.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe