pink

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

De origine necunoscută. Poate din forma și culoarea florilor.

Pronunție


Substantiv

pink, pl. pinks

  1. (culoarea) roz
    culoarea roz:   
    culoarea roz:   
    culoarea roz:   
    culoarea roz:   
    culoarea roz:   
  2. (bot.) garoafă
    This garden in particular has a beautiful bed of pinks.
  3. (înv.) excelență, perfecțiune, impecabilitate
    Your hat, madam, is the very pink of fashion.
  4. (spec.) jachetă stacojie, tradițională, purtată de vânătorii de vulpi
  5. (fam., iht.) boiștean, crăiete
  6. (fam., iht.) somon tânăr
  7. (argou) persoană incultă, dar în orice caz relativ prosperă, care face parte din clasa de mijloc

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii


Adjectiv

pink (comp. pinker, sup. pinkest)

  1. roz, trandafiriu
    I planted a pink rose.
  2. (despre vânătorilor de vulpi) stacojiu
  3. care are conjunctivită
  4. (ieșit din uz, pol.) care cochetează cu vederile de stânga
  5. (fam.) homosexual, care aparține comunitatea homosexuală
    The pink economy.

Etimologie

Din engleza medie sau neerlandeză.

Substantiv

pink, pl. pinks

  1. barcă îngustă

Etimologie

  • Probabil din neerlandeza sau germana de jos.
  • (despre motoare) Formație onomatopeică.


Verb


Conjugarea verbului
to pink
Infinitiv to pink
Prezent simplu
pers. 3 sg.
pinks
Trecut simplu pinked
Participiu trecut pinked
Participiu prezent pinking
  1. (text.) a festona, a ajura
  2. a împunge (cu sabia)
  3. (despre motoare) a da rateuri

Referințe