ghilotină
română
Etimologie
Din franceză guillotine.
Pronunție
- AFI: /gi.lo'ti.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ghilotină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ghilotină | ghilotine |
| Articulat | ghilotina | ghilotinele |
| Genitiv-Dativ | ghilotinei | ghilotinelor |
| Vocativ | ghilotină | ghilotinelor |
- instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare.
- pedeapsă cu moartea prin ghilotinare.
- instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online