ferme

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : fermé, fèrme, fermë

română

Etimologie

Din ferm.

Pronunție

  • AFI: /ˈfer.me/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru ferm.
  2. forma de neutru plural pentru ferm.

Etimologie

Din fermă.

Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru fermă.





franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche ferm, ferme („solid”) < latină firmus‎ („solid, sigur”).

Înrudit cu catalană ferm, italiană fermo, occitană ferm, portugheză firme, română ferm și spaniolă firme.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
ferme
Singular Plural
Masculin ferme fermes
Feminin ferme fermes
  1. tare, dur
    Un terrain ferme.
  2. fix, stabil
    Ce plancher est ferme.
  3. viguros, puternic
  4. (fig.) ferm, hotărât

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii


Adverb

ferme

  1. tare
    Frapper ferme.
  2. solid, stabil
  3. ferm, cu fermitate

Sinonime

Locuțiuni

Expresii


Interjecție

ferme!

  1. (înv.) haide!, hai!, tare!, curaj!


Substantiv

ferme f., fermes pl.

  1. (constr.) fermă (de acoperiș)

Etimologie

Din franceză medie ferme, care provine din franceză veche ferme ‎(„arendă, fermă”) < latină medie ferma, firma ‎(„arendă, taxă, tribut, bir”). Confer engleză veche feorm.

Inevitabil din proto-germanică *firmō, *firhuma- ‎(„mijloace de trai”), din proto-germanică *firhu- ‎(„ființă, corp”). Confer și limba gotică 𐍆𐌰𐌹𐍂𐍈𐌿𐍃‎ (fairƕus, „lumea”).

Substantiv

ferme f., fermes pl.

  1. (agr.) fermă

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Omofone

Etimologie

Din fermer.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru fermer.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru fermer.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru fermer.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru fermer.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru fermer.

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din fermo.

Pronunție


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru fermo.

Etimologie

Din ferma.

Substantiv

  1. forma de plural pentru ferma.





latină

(Latina)

Etimologie

Din *ferimē, superlativul vechi al lui ferē. Confer firmus.

Pronunție

  • AFI: /fɛr.ˈmeː/


Adverb

fermē, (necomparabil)

  1. în întregime, cu totul, complet, chiar, tocmai
  2. în general, în mod normal, adesea

Referințe